Cetăţenii români de la Chişinău vor alege mâine, 30 noiembrie, între Tomac, Dabija şi Panţâru

Cetăţenii români din Republica Moldova vor participa mâine, 30 noiembrie, la alegerile parlamentare din România şi vor putea alege între Tomac, Dabija şi Panţâru. Partidul Democrat-Liberal a înaintat candidatura consilierului prezidenţial pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac. Partidul Social Democrat l-a nominalizat pe Tudor Panţâru, primul ambasador al R. Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite, iar Partidul Naţional Liberal pe publicistul Nicolae Dabija. UNIMEDIA va reveni cu informaţii suplimentare pe parcursul zilei de mâine.
UNIMEDIA precizează că Eugen Tomac, consilierul prezidenţial pentru relaţia cu românii de pretutindeni, are sprijinul politic oferit de preşedintele României Traian Băsescu (PD-L) şi al primarului Chişinăului Dorin Chirtoacă (PL).

Candidatura PSD, Tudor Panţâru, primul ambasador al R. Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite, este susţinut la Chişinău deschis de către Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Democrat.

Cunoscutul scriitor şi publicist Nicolae Dabija, înaintat de PNL, are sprijinul premierului român Călin Popescu Tăriceanu (PNL România) şi a Partidului Naţional Liberal de la Chişinău, condus de Vitalia Pavlicenco.

UNIMEDIA precizează că noua legislaţie electorală din România presupune că în cadrul alegerilor din 30 noiembrie în Parlamentul de la Bucureşti pot fi aleşi şi reprezentanţi ai românilor de peste hotare. Astfel, sunt formate patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat, în funcţie de zona geografică.

De asemenea, Ambasada României la Chişinău anunţa anterior că toţi cetăţenii români cu domiciliul în R. Moldova vor putea vota în cadrul alegerilor parlamentare din România la patru secţii de votare, care vor fi deschise la Chişinău. La 30 noiembrie vor fi deschise două secţii de votare în incinta Consulatului României din strada Grigore Ureche 2 şi câte o secţie de votare la Ambasada României (str. Bucureşti 66/1) şi Secţia consulară din strada Vlaicu Pârcălab 39.

Cetătenii români cu domiciliul în R. Moldova pot vota pe baza paşaportului simplu.

Sursa: UNIMEDIA

NBA / Boston Celtics, la cea de-a 14-a victorie consecutivă

Campionii de la Boston Celtics au câştigat disputa cu Golden State Warriors şi îşi continuă seria impunătoare de victorii – 14 la număr. Celtics s-au impus cu scorul de 119-111, Ray Allen (cu 25 de puncte) si Rajon Rondo (22 puncte) numărându-se printre cei mai buni marcatori. Omul meciului a fost Corey Maggette, care a stabilit un nou record personal al sezonului, datorită celor 32 de puncte obţinute.

Medaliat cu aur la ediţia din acest an a  Jocurilor Olimpice, Chris Bosh, a avut o prestaţie foarte bună în partida cu Charlotte Bobcats, reuşind 39 de puncte şi 11 recuperări, Toronto Raptors câstigând cu 93-86.
Revenit ca titular pentru Phoenix Suns, uriaşul Shaquille O’Neal a contribuit cu 18 puncte şi 10 recuperări la succesul obţinut în Minneapolis cu Timberwolves: 110-102.

Cel mai echilibrat meci s-a înregistrat la Los Angeles, unde gazdele de la Clippers au pierdut de la Denver Nuggets cu scorul de 106-105. Carmelo Anthony a fost jucătorul decisiv pentru oaspeţi, vedeta celor de la Nuggets reuşind 30 de puncte şi 11 recuperări.

Ultimele rezultate:
Atlanta Hawks – Milwaukee Bucks 102-96
Cleveland Cavaliers – Oklahoma City 117-82
Philadelphia 76-ers – Orlando Magic 94-96
Detroit Pistons – New York Knicks 110-96
Houston Rockets – Indiana Pacers 90-91
San Antonio Spurs – Chicago Bulls 98-88
Utah Jazz – Memphis Grizzlies 117-100
Portland Trail Blazers – Miami Heat 106-68
Sacramento Kings – New Jersey Nets 114-116

Machiajul mineral

Tendinţele în frumuseţe încep să se îndrepte din ce în ce mai mult către produse organice, cu extracte naturale din plante şi minerale. Machiajul mineral nu este o invenţie recentă, dar abia în ultimul timp a început să fie utilizat la scară largă şi să devină cu adevărat popular. Revoluţia make up-ului natural a început în anii ’70 în San Francisco, când s-au descoperit beneficiile machiajului fără conservanţi, coloranţi şi alte substanţe chimice, iar acum, după 30 de ani, femeile din toată lumea încep să conştientizeze avantajele pe termen lung ale machiajului mineral.
Kathryn Frew, medic dermatolog in New York, ne informează: “Acesta este un stil de make up extrem de popular. Multe dintre pacientele mele îl folosesc, fiindcă sunt îndrăgostite de beneficiile lui şi îl folosesc eu însămi. De asemenea, machiajul mineral este produsul despre care mă întreabă majoritatea pacientelor mele.” Fanele machiajului mineral sunt încântate de strălucirea naturală pe care o imprimă acesta chipului lor şi de faptul că este rezistent, de-a lungul întregii zile. De asemenea, extractele minerale de dioxid de titan, mica si oxid de zinc din produsele de make up organic sunt foarte indicate pentru pielea sensibilă şi alergică, în special dacă are tendinţe acneice sau cuperozice.
Tenul se sensibilizează în momentul în care este supus zilnic agresiunii unor substanţe artificiale nocive, precum coloranţii sintetici, parfumuri şi conservanţi, de aceea este bine sa eviţi pe cât posibil contactul cu ele. După o zi întreaga în care ai fost machiată, pielea a transpirat şi a secretat sebum, riscul apariţiei unor iritaţii este foarte crescut, în special datorită faptului că porii se blochează din cauza impurităţilor, împiedicând astfel oxigenarea corectă a pielii. Machiajul mineral este noncomedogen, deci nu astupă porii, riscul apariţiei iritaţiilor sau punctelor negre scăzând astfel semnificativ.
Un alt avantaj al produselor cu extracte minerale îl reprezintă factorul de protecţie solară de origine organică, datorat nu ecranelor sintetice împotriva radiaţiilor UV conţinute de cosmeticele tradiţionale, ci conţinutului bogat de dioxid de titan şi oxid de zinc. Aceste doua ingrediente bio protejează pielea în mod natural, fiind în general echivalentul unui produs cu FPS 15. Totuşi, unii medici dermatologi susţin că aceasta protecţie nu este suficientă şi că ar trebui să folosim şi o cremă cu factor de protecţie solară ridicat ca baza de machiaj, pentru a micşora la minim riscul de cancer de piele. În ţările din Vest şi SUA, femeile pun foarte mult accentul pe protecţia solară, indiferent de anotimp, acesta fiind şi motivul pentru care machiajul mineral, ce include în mod natural protecţie UV, este atât de popular. La noi, beneficiile acestui tip de make up au început să fie recunoscute abia în ultimii câţiva ani, însă popularitatea machiajului şi a stilului de viaţă ecologic în general creşte foarte repede.

Horoscopul pentru luna decembrie

În luna decembrie a anului 2008, va avea loc un fenomen care se numeşte în astrologie “Triada războiului”, adică Soarele, Marte si Pluton vor influenţa voinţa şi acţiunile oamenilor, aducându-le o cantitate neobişnuită de energie. Pe lângă aceasta, Marte se va afla în opoziţie cu Uranus, iar Soarele va forma o cuadratură cu Pluton, ceea ce poate duce la izbucniri necontrolate ale emoţiilor, atât pozitive, cât şi de furie. Un alt eveniment astrologic major ce va avea loc luna viitoare este mutarea lui Jupiter din Capricorn în Săgetator pe 9 decembrie 2008, ceea ce va aduce noroc tuturor zodiilor, dar în mod special nativelor Săgetator.

Cuvintele cheie ale lunii: munca, oportunitate amoroasă

Munca iţi va oferi mari satisfacţii în luna decembrie şi, chiar daca te simţi un pic blazată, vei gasit şansa de a te detensiona şi de a ieţi din rutina. Eşti foarte preocupată de largirea orizonturilor tale, fie prin călătorii, fie prin cunoaşterea sau aprofundarea unui subiect complet nou pentru tine. Din când în când, vei simţi nevoia să-ţi manifeşti incăpăţânarea caracteristică. Luna decembrie iţi asigură un horoscop pozitiv, întrucât vei avea ocazia de a-ţi exprima gândurile reale şi de a avea o aventura romantică sau de a iesi, într-un fel sau altul, din rutina vieţii de zi cu zi. Poate vei ieşi cu iubitul într-un loc neaşteptat sau te vei bucura de o surpriză inedită!

Dacă eşti singură şi vei reuşi sa iesi din zona ta de confort, vei cunoaşte o persoana foarte deosebită, alături de care vei putea trăi momente intense. Luna decembrie va reprezenta un echilibru foarte plăcut dintre recunoaştere şi împlinire profesională, cât şi relaxare şi iubire. Apare o oportunitate romantică între 4 şi 6 decembrie, iar în ultima săptămânăa lunii se întrevăd beneficii din punct de vedere profesional, poate un bonus sau o recompensă materială.

Sfaturi pentru luna decembrie: Generozitatea este una dintre trăsăturile tale de caracter, iar în acest moment al anului nu te bucură nimic mai mult decat sa-i răsfeţi pe cei dragi cu o mulţime de cadouri. Vestea bună e că vei avea resurse materiale suficiente pentru a cumpara câte un dar pentru fiecare, însă nu uita sa-ţi oferi şi ţie un cadou draguţ!

Sursa : www.kudika.ro

Mutu a fost prins de poliţişti cu un infractor în portbagaj

Foto: mpinteractiv.ro

Emoţii pentru atacantului român al Fiorentinei, Adrian Mutu. Deplasându-se spre casă cu maşina personală, după antrenament, acesta a fost oprit de oamenii legi. După ce le-a prezentat actele, poliţiştii au cerut să vadă ce are în portbagaj. Deschizându-l, Mutu a constatat cu stupoare că în portbagajul său se afla un individ necunoscut, în timp ce poliţiştii îi explicau că acesta din urmă este dat în urmărire generală!

Mutu a fost rugat să meargă la secţia de poliţie, pentru a da lămuriri. Au urmat minute bune în care vedeta “naţionalei” României a stat cu inima-n dinţi. Acolo, însă, poliţiştii i-au explicat “Briliantului” că totul este o farsă, aranjată de “Scherzi a Parte”, emisiune renumită în Italia pentru farsele făcute vedetelor. Printre numeroasele celebrităţi păcălite se află şi fotbaliştii Del Piero, Totti, Buffon şi Gattuso.

sursa : unimedia.md

O cafea bună-o chelneriţă amabilă

www.gandul.info

E ora 14, e timpul prânzului, vreo 5 fete, rămase dintr-o clasă de 27 elevi-absolvenţi, aşteptam să vină profa de matematică. Obosiţi de atîta informaţiei, hotărâm să o chiulim şi noi de la oră. Refugiul nu a fost prea departe, era o cafenea la câţiva metri situată de instituţia unde învăţăm, care era mai mult caracteristic unei zone urbane decât rurale. Chiar de intrare ne-a întîmpinat un local modern cu chelneriţe politicoase, muzică liniştită şi auzisem de la alţi colegi că este unicul local unde nu se fumează. Design-ul cafenelei avea un stil aparte, decorul era din lemn cu nuanţe vanilate, care evidenţiau tablourile de pe pereţi.
Era pentru prima dată cînd intrasem în încăperea aceasta, şi la fel ca prietenele de companiei, am rămas impresionată de atmosfera ce domnea acolo. Uitasem şi scopul aflării noastre acolo, pînă când într-un tîrziu se apropie o chelneriţă, îmbrăcată în costum tradiţional moldovenesc:
-Bine aţi venit la cafeneaua «Ioana»!
-Doriţi să serviţi ceva?
Meniul care nici nu-l observasem pînă atunci, care era pe masă am început al studia. Elena, fără a ezita mult zice:
-Da, am dori fiecare cîte o cafeluţă cu aromă de scorţişoară şi frişcă şi prăjituri de ciocolată.
În timp ce ni se pregătea cafeaua, bărmanul casei s-a apropiat de măsuţa noastră şi a început a ne povesti mai multe despre cafeneaua «Ioana»:
S-a deschis în primăvara acestui an, s-au mai bine spus s-a redeschis, căci aici mulţi ani s-a servit cafea. Acest locaş a apărut din dorinţa localnicilor pentru a sr recrea seara după o zi de muncă. O cafea bună cere vorbită, de aceea aici vin oameni care pun lucrurile la cale, aici îi poţi vedea pe primarul şi adjuncţii săi, care negociază asupra problemelor sătenilor, tot aici vin şi actorii teatrului «Amintiri», iar uneori ne îmbucură inimile cu un cîntec de bună voie şi cîntăreţul Nicolae Glib.
Managerii cafenelei au în plan un program special pentru clienţii fideli cu petreceri private şi spectacole la bar, a  mai adăugat el.
Din partea casei veţi fi serviţi şi cu câteva produse de patiserie franţuzească, e ceva neobişnuit pentru voi, sper ca să vă placă-se aude chelneriţa.
Aroma îmbietoare de cafea şi dulciurile apetisante ne-au potolit foamea ce ne domina.
Odată ce am ieşit din acea lume a artelor şi a frumosului, am hotărât să mai revenim aici, poate mai chiulim de la vreo oră de matematică.

Moda şi fiţele ei…

www.fete24.info

Of, iar e toamnă, iar trebuie să îmi înnoiesc garderoba. Nu îmi plac zilele de shoping căci sunt grele şi obositoare, dar totuşi pentru a-mi procura ceva accesorii caracteristici acestui sezon hotărăsc să fac o vizită prin magazinele oraşului.
Vara aceasta s-a purtat foarte bine culoriile vii ca de exemplu : galben, albastru, verde, probabil toamna moda v-a lua o altă întorsătură, mă gândeam eu în drum spre piaţă. Mare mi-a fost mirarea atunci când, Elena vânzătoare dintr-un magazin specializat de haine mi-a mărturisit că : «Movul, verdele, albastrul şi gri-ul sunt culorile care vor încerca toamna aceasta să intre pe piaţă.» Tot ea a fost acea care mi-a dat indicaţii ce accesorii să îmi procur şi care mi se asociază mai bine, astfel a  mai adăugat «Pentru sezonul rece, marii creatori de modă propun pentru dame multe modele de pardesie şi trenciuri. Dacă te decizi să îţi cumperi un pardesiu, trebuie să ştii că acesta nu trebuie să  fie neapărat negru. Trenciurile de obicei se poartă cu gulere mari, accesorizate cu nasturi mari şi de culoare deschisă. Paltonaşele şi jachetele cu mâneci până la cot, care pot fi purtate cu mănuşi înalte sunt foarte solicitate de cumpărători. Curele în talie, indiferent dacă purtăm pantaloni s-au rochie, sunt şi ele în vogă. Se poartă şi încontinuare foarte bine puloverele lungi cu talia evidenţiată de centuri late.».
Da, m-au pus pe gânduri toate sfaturile doamnei, moda aceasta mi-au dat toate planurile peste cap. Dacă îmi cumpăr un trenci, ar fi bine să-mi procur şi o pereche de cizme.
Pentru a afla care sunt preţurile şi care modele sunt mai bine purtate am cerut părerea lui Ion Zaharia, vânzător de încălţăminte «Cizmele lungi rămân în top, de toate culorile şi de toate formele posibile, la fel şi cizmuliţele până la gleznă rămân a fi preferate de dame».
După ce aflu părerea expertului, într-un colţişor de magazin, văd atârnâţi pe umeraşe din colecţii noi-blugi. Pentru ei am o slăbiciune aparte, dar şi aici îmi dau seama ca stilul este diferit de cel de odinioara. Talia joasă iese definitiv din trend în favoarea celei înalte.
Analizând modelele care mi le propun creatorii şi vânzătorii, mi-am dat seama că ceea ce este la modă nu se potriveşte întocmai cu preferinţele mele. Nu am fost niciodată obsedată de modă, încerc întotdeauna să mă îmbrac cum îmi convine şi cum îmi este mai comod. Am renunţat la sfaturile experţilor şi am hotărât să reven a doua zi să îmi procur ceva pe gustul meu.

E toamnă iar în calendar…

www.rostonline.org

E dimineaţă. Aud un sunet, deodată îmi dau seama că este deşteptătorul, cel care îmi face dimineţile grele şi obositoare. Soarele încearcă să se strecoare în cuibuţorul cald al căminului. Mirosul aerului tomnatic îmi aduce aminte de copillărie, când mama mă trezea de dimineaţă la şcoală. Mă ridic din pat şi fără ca să-mi dau seama îmi vine un dor de ţară, de părinţi, de satul natal-locul minunat unde mi-am petrecut frumoasa copilărie. Copacii cu frunze argintii şi acea dimineaţă de toamnă însorită, vântul ce suna melodios, a trezit dorinţa în mine de a pleca acasă. Mă trece un rece şi îmi aduc aminte că nu am timp, trebuie să plec.

Codrul îngălbenit
Mă urc în autobuz, văd doar oameni agitaşi, grăbiţi..Înaintea mea aud o mmătuşică cum oftează şi spune : Of, întîrzii, azi am multe de făcut, căci toamna îmi pare mie că anul acesta ne-a bătut mai devreme la uşă.
-Dar tu, unde pleci? mă întreabă într-un sfârşit pe mine, de parcă ne cunoşteam de undeva. Uimită de întrebare şi fără ca să-i răspund, tot ea continuie, probabil te duci sa ajuţi părinţii, la mine au plecat toţi peste hotare şi au uitat de mine. M-au întristat puţin spusele ei, dar ce să-i faci, aşa e viaţa… În drum spre casă prin geamurile autobuzului, chiar de era dimineaţa devreme se zăreau ţărani care munceau sârguincios la tăierea porumbului, alţii încărcau o maşină de sfeclă de zahăr gata curăţită, iar într-o livadă de mere se văd mulţi oameni, probabil o fi fiind liceeni care ajută la strânsul roadei! Nu am ratat ocazia de a trece şi prin mijlocul codrilor. Codrul pare şi el  trist, i-a îngălbenit frunza, ultima oară când plecasem la ţară era mult mai vesel, probabil a mai trecut încă un an din viaţa lui!

Satele pustii
Drumul mi s-a părut mult mai scurt după cum era odinioară, nici nu am reuşit să obosesc. Cobor din autobuz şi pornesc spre casă. Mai am încă de mers pe jos o jumătate de oră, mă gândesc că poate voi găsi un tovarăş de companie de la cre să aflu ce se mai aude prin sat. Priveam într-o parte în alta, însă degeaba, nu se zarea măcar un copil pe uliţile satului. Oamenii sunt probabil la muncă, acuma pentru ei e o atmosferă de sărbătoare, căci ce au muncit o vară, azi vor aduna hrană pentru un an întreg.

Strugurii, bogăţia moldovenilor!
Ajung într-un tîrziu acasă, găsesc pe masă un răvaş prin care mama mă anunţă că sunt la culesul poamei. Fără a sta prea mult pe gânduri hotărăsc să plec să le dau o mână de ajutor. Mama se bucură mult când mă vede în vie. Sunt mulţi, fac gălăgie dar totodat dau repede şi din mâini, căci mai au câteva rânduri ca să termine. Mă apropii de o tufă de vie şi încep a culege strugurii, mătuşa care până atunci nu mă zărise că sunt şi eu, strigă «să stringi bobiţă cu bobiţă căci o vară am muncit, o vară am prăşit şi uite că ne bucură D-zeu ca într-o zi de toamnă să ne strângem roada, iar asemenea roada, ţi-aş mai spune dragul mătuşii că demult nu am strâns».
E seară, e toamnă şi e frig din ce în ce mai tare…

Lipsa de finanţe, lipsa sportivilor de performanţă!

În republica noastră fac sport
doar cei care îşi permit cheltuielile
 pentru echipamentul necesar
şi pentru antrenamente.

Acum apare o întrebare destul de interesantă: «Ce trebuie să facă tinerii care prezintă interes pentru sportul moldav, cei care se străduiesc şi în viitor pot să ne reprezinte la competiţiile internaţionale, dar s-au născut în familii cu o stare financiară precară şi nu pot să acopere cheltuielile necesare?»
Mi-am propus ca scop, pentru acest material, să Vă informez despre un tînăr care, chiar este foarte bun în sport (face atletică uşoară), dar nu este finanţat ca să poată face faţă cheltuielelor necesare pentru o performanţă pe meritul său.
Astfel, Celan Mihai, discipolul antrenorului Ostapenco Vera, îşi efectuează studiile la Liceul Internat Republican cu Program Sportiv (LIRPS). El este originar din Orhei şi are 16 ani, face sport profesionist de un an şi jumătate, iar antrenorul lui mi-a zis: «A început destul de tîrziu să se antreneze profesional, dar deja are rezultate uimitoare. Însă dacă ar fi fost descoperit mult mai înainte, acum deja era campion olimpic la juniori!». Doamna Ostapenco mi-a mai zis: «Acum el este campionul oraşului Chişinău, iar la iarnă ţintim spre titlul de campion al republicii şi sunt convinsă că îl vom avea!».
Mihai mi-a răspuns la cîteva întrebări (am încercat să nu-l distrag prea mult de la antrenamente, vedeam scrisă pe faţa lui o nerăbdare de a sta locului, dar nu era să alerg din urma lui e atlet totuşi).
Atmosfera: Mihai, care sunt problemele cu care se confruntă un tînăr sportiv în ţara noastră în prezent?
Celan Mihai: Cele mai mari probleme apar din cauze financiare. De exemplu, familia mea nu poate să achite banii necesari pentru deplasările la competiţiile europene şi mondiale, dar acestea necesită cheltuieli enorme. În rest fiecare sportiv poate să-şi creeze singur probleme, dacă nu-şi ascultă antrenorul şi nu este disciplinat …
La aceeaşi întrebare mi-a răspuns şi antrenorul lui Mihai.
Ostapenco Vera: Înţelegeţi, cele mai mari probleme apar din cauza lipsei banilor, aşa cum a spus şi Mihai, iar un tînăr atlet ca dînsul are nevoie de minim 3000 euro pe an pentru a participa la toate competiţiile naţionale şi internaţionale, or, anume aceasta este o cerinţă pentru atingerea unor performanţe în acest domeniu. Majoritatea familiilor, din ţara noastră, care au copii cu înclinări sportive pur şi simplu nu sunt în stare să le ofere finanţele pe care aceştia le necesită, iar statul nu ne oferă destul ajutor financiar. Un atlet, dar şi orice sportiv, are nevoie de încălţăminte specială, plus la aceasta ei sunt tineri, organismul lor acum se dezvoltă şi ei necesită o alimentaţie sănătoasă şi bogată, iar liceul nostru de asemenea se confruntă cu probleme financiare şi nu le poate oferi tot ceea de ce ei au nevoie. Vă daţi seama, noi nu avem unde să ne antrenăm normal?! La liceu nu există deloc o bază de antrenament pentru atleţi, iar antrenorii sunt nevoiţi să caute de sine stătător unde să-şi antreneze discipolii. Trebuie să umblăm dintr-un capăt în altul al Chişinăului pentru a face nişte antrenamente cît de cît mai normale.
A: Mihai, ce părere ai tu despre problema dopajului la sportivi? Cam ce i-ar face pe aceştea să recurgă la dopare pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele şi care sunt efectele lui?
C.M.: Dopajul, chiar este o problemă acută în sportul moldav şi nu voi spune ca şi majoritatea sportivilor noştri că este negativ şi rău. Afirm, sus şi tare, că din cauza sportivilor care se dopează suferă nu doar ei, ci şi cei care nu o fac. La competiţiile naţionale nu se efectuează controale antidoping şi sunt unii care cîştigă primele locuri nu chiar cinstit calificîndu-se la competiţiile internaţionale, iar cînd merg acolo sunt depistaţi pozitivi şi astfel ne acoperă de ruşine ţara. Pe cînd cei care obţin rezultate bune numai prin efort propriu nu trec calificările şi pierd posibilitatea de a se evidenţia la aceste competiţii.
A: Antrenorul tău crede că în iarnă vei fi campion republican. Tu eşti de aceeaşi părere?
C.M.: Cred că voi reuşi, deoarece mă străduiesc să-mi ascult antrenorul, sunt disciplinat şi voi încerca să n-o decepţionez pe doamna Ostapenco. Dar îmi doresc să mă calific şi la jocurile Olimpice pentru juniori, care vor fi la anul viitor. Acum sunt campionul oraşului cred că voi fi şi al republicii, mai trebuie să particip şi la competiţii internaţionale, însă, finanţarea prea mică atît din partea familiei, cît şi din cea a Federaţiei de atletism nu-mi permite să prezint toate posibilităţile mele ca sportiv.
O.V.: Da, Federaţia oferă un ajutor mizer sportivilor noştri, ne descurcăm cu chiu cu vai, acum se simte şi o lipsă de sponsori, tot mai puţini sunt cei care ajută tinerii sportivi fără a căuta să aibă şi ei cîştig din aceasta.
L-am lăsat pe Mihai să se întoarcă la antrenament şi am început să o «descos» pe doamna Ostapenco despre experienţa ei şi greutăţile antrenorilor noştri.
A: Domna Vera, spuneţi-mi care sunt problemele cu care vă confruntaţi dumneavoastră, ca antrenor şi ca om?
O.V.:Problemele mele sunt identice cu cele ale discipolilor mei. Eu nu pot să fiu liniştită ştiind că ei nu se antrenează normal, nu se alimentează potrivit sau cînd se îmbolnăvesc din cauza aceasta. Acum am un sportiv care a arătat nişte rezultate uimitoare,Curuci Vadim, dar care s-a îmbolnăvit, are nişte dureri la genunchi. Mama lui este plecată peste hotare ca să-şi întreţină familia, tată nu are, locuieşte cu bunica. Din cauza acestor dureri nu poate să se antreneze, vrea să părăsească liceul, dar ce va fi din el dacă se va întoarce acasă! Ce va face? Va fi lucrător prin sat? Am nevoie de bani ca să-l duc la medic să văd ce are, va trebui să se trateze! Tare n-aş vrea să lase sportul, chiar este un tînăr talentat! Iată aceasta este o problemă mare pentru mine, nu pot să privesc liniştită cum un tînăr sportiv este nevoit să abandoneze sportul!
A: Dar salariile antrenorilor, sunt ele oare pe merit? Dumnevoastră munciţi din plăcere sau din cauza că nu aveţi venit din altă parte?
O.V.: Desigur că muncesc din plăcere! E minunat să-ţi vezi discipolii cîştigînd medalii şi laude! În privinţa salariilor ce pot să spun? E clar că sunt mult sub nivelul necesar pentru un trai decent. Am vrea şi noi să le mai mărească, sunt antrenor şi profesor emerit, iar guvernarea republicii nu ia în considerare acest lucru! Trăim şi noi din ce avem! Mai rău e faptul că tinerii nu vor să se dedice profesiei de antrenor. Uitaţi-vă în jur (eram la stadionul Dinamo n.a.), toţi antrenorii sunt în vîrstă! Dar cînd nici noi nu vom mai putea cine ne va lua locul? Totuşi eu sper că viitorul va schimba multe şi noi vom trăi mai bine! E foarte important ca anume aşa tineri ca Celan Mihai, Curuci Vadim, Cravcenco Alina, Cravţova Victoria ş.a. care depun eforturi titanice ca să obţină rezultate mari la competiţii să aibă din ce trăi în viitor, pentru un sportiv doar sportul are prioritate în viaţă.
Mihai se antrenează foarte mult, acum are un rezultat fenomenal, de 7,2 secunde la distanţa de 60 metri şi 37,6 secunde la 300 metri, ceea ce e destul de bine. El totuşi are alură de campion!
A. Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat şi vă doresc atingerea tuturor scopurilor propuse !
O.V.: Cu plăcere şi vă mai aşteptăm ca să ne lăudăm cu ceea ce am cîştigat.

 În pofida faptului că nu prea au surse financiare, iar tinerii noştri fac sport nefiind remuneraţi, ei prezintă rezultate bune şi încearcă să creeze un nume republicii noastre peste hotarele acesteia! Şi e îmbucurător faptul că tot mai mulţi şi mai mulţi părinţi înţeleg cît de important este sportul pentru o dezvoltare normală a copiilor lor!
Însă rămăne, totuşi, o umbră de tristeţe, deoarece sunt mulţi tineri care nu pot să devină sportivi mari din cauza problemelor băneşti, iar cei care au bani, dar n-au talent în acest domeniu crează o părere nu tocmai potrivită, despre sportul moldav, atît cetăţenilor R.M., cît şi celor străini.

Salariile profesorilor universitari sau «Din ce trăiesc ei oare»?

 

Profesorii din universităţile noastre
au salarii mult mai mici
 decît cei de prin şcoli
şi, mă tot întreb: «E normal
ca cei care educă atîţea tineri
 să primească atît de puţin?»
Am vizitat mai multe instituţii de învăţămînt superior din Chişinău şi le-am pus la mai mulţi profesori cîteva întrebări.
1.Cum trăiesc ei din salariile mizere pe care le primesc de la stat?
La Academia de Studii Economice din Moldova am întîlnit-o pe I.P., profesoară la Facultatea Relaţii Economice Internaţionale, care mi-a zis: «Îmi este ruşine să le zic cunoscuţilor mei ce salariu am. Unii au afaceri sau muncesc în instituţii private, iar eu, fiind profesoară, de-abia reuşesc să mă întreţin. Cîteodată sunt nevoită să-i rog pe părinţii mei să-mi dea bani pentru vreun lucru necesar, dar scump. Dar închipuie-ţi dacă m-aş căsători cu un coleg de-al meu, din ce să trăim, cum să ne creştem copiii?»
A.C., profesor la Universitatea Agrară, zice: «Nici nu merită să mai faci studii pedagocice dacă ajungi să ai aşa un salariu! Îi înţeleg pe tinerii care nu vor să aibă această profesie! Cum trăiesc? Nu cred că existenţa mea o pot numi trai!»
F.G., lector superior la Universitatea Pedagocică de Stat «Ion Creangă» (UPS «Ion Creangă»), afirmă: «Aceste salarii sunt o bătaie de joc! Nu-ţi poţi permite nimic! Unde să trăieşti dacă nu eşti originar din Chişinău? Dar mai trebuie să te hrăneşti, să te îmbraci, şi dacă ai familie e şi mai greu!»
«Nu i-aş dori nici duşmanului să trăiască din salariul unui profesor universitar! Dar ce să fac? Să mă duc în sat? Acolo parcă plătesc mai bine. Însă am studii şi nu cred că m-aş descurca mai bine cu copii decît cu studenţii.», afirmă D.G., profesor la UPS «Ion Creangă».
2.Nu sunt de părerea că mai corect ar fi ca o parte din banii achitaţi de către studenţi pentru studii să fie adăugaţ la salariile profesorilor?
«Desigur că ar fi mai corect! Aşa am fi remuneraţi mult mai bine şi mai pe merit!» spune E.G., profesor la USM.
Iar A.V., lector la aceeaşi universitate, zice: «Consider că aceasta nu ar fi o ieşire din situaţie. Salariile trebuie majorate de către guvernare!»
«Dar nu aşa se face? Credeam că anume aşa primim salariile, toţi afirmă că, dacă ne-ar plăti numai statul, am primi mai puţin de 1000 de lei!», zice Z.G., profesoară la Universitatea de Stat din Tiraspol, cu sediul la Chişinău.
3.Care este părerea lor despre «fenomenul» mitei prin instituţiile de învăţămînt superior?
A.H., doctor conferenţiar la USM, zice: «Această problemă este deja prea enervantă pentru toţi! Da, sunt deacord că unii profesori sunt lipsiţi de simţul eticii şi iau bani pentru note mai bune, iar din cauza lor au de suferit toţi! Ar trebui găsită o metodă eficientă pentru a lupta cu dînşii!»
«Păi cu aşa salarii ca ale noastre ne mai miră faptul că mita prosperă în aceste instituţii?» spune I.C., profesor la Universitatea Agrară.
La ULIM, R.A. afirmă: «Eu nu m-am confruntat cu astfel de cazuri în universitatea noastră, dar am auzit zvonuri despre unii profesori care au luat bani de la studenţi. Consider că aici nu doar profesorul este vinovat! Vina o poartă toţi, şi profesorul, şi studentul, şi administarţia universităţii, şi guvernarea!»
«De ce n-ar trebui să se ia bani de la studenţii care vin la studii numai de dragul denumirii facultăţii? Ei vin şi ne distrug prin indiferenţa lor şi lipsa de respect!» mi-a zis un profesor de la USM, faculatea de drept.
4.Care este părerea lor în privinţa faptului că administraţia cere respectarea totală a studentului? Adică studentul este «stăpînul», iar profesorul îi «slujeşte»!
D.P., profesor la USM, afirmă: «Nimic nu te poate înjosi mai tare decît lipsa de respect din partea unui student care nici nu învaţă nici să se poarte frumos n-a fost învăţat!»
«Cum altfel? Doar studenţii sunt «clienţii» noştri, iar clientul mereu are dreptate, nu?», întreabă C.M.(m-a rugat să nu zic de la ce instituţie este).
De la Universiatea de Stat de Medicină şi Farmaceutică «Nicolae Testemiţeanu», I.P. zice: «La noi nu există aşa ceva! Studenţii noştri, majoritatea, sunt la buget, iar administraţia noastră ştie că fără disciplină nu sunt rezultate, aşa că noi, profesorii, ne bucurăm de mult respect din partea studenţilor, iar cei care nu ascultă şi demonstrează că nu prea sunt educaţi foarte repede sunt «rugaţi» să părăsească sala, dacă nu şi universitatea!»
Astfel, în urma cestui sondaj, am constatat care sunt părerile profesorilor din instituţiile de învăţămînt superior asupra mai multor probleme cu care ei se confruntă. Din răspunsurile lor merită să tragem unele concluzii, fie că suntem studenţi, profesori, personal din administaraţie, guvernanţi sau părinţi ai studenţilor.

Din motive lesne de înţeles
şi din cauza că nu mai doresc
şi alte probleme, respondenţii
m-au rugat să nu le public numele,
iar literele utilizate de mine
nu corespund iniţialelor acestora.