23ui’s Weblog Viorica Comerzan

Faima se rugineste, daca nu o cureti prin munca in fiecare zi. (Nicolae Iorga)

Gânduri despre mama…

Mama! Ce cuvânt înălţător! Primul nostru cuvânt! Un chip sfânt îmi apre în faţa ochilor atunci cînd îl rostesc! Ea, e cea mai scumpă fiinţă din lume. O iubesc încă de când era în burtica ei fermecată.
Ea este persoana care mereu m-a îndrumat pe drumul cel mai bun! Acuma, când sunt departe de ea, mi-o amintesc cu faţa senină ce mă privea şi mă urmărea de fiecare dată cînd plecam de acasă. Mânile ei blajine şi istovite de atâta muncă au ştiut întotdeauna să ne mângie chipul şi să ne şteargă lacrimile de pe faţă în urma unei certe cu fraţii mai mici.
Sărmana mamă…atâtea griji şi necazuri a purtat pe umerii, încât timpul fără milă şi anii i-au încărunţit părul. Viaţa a fost prea dură cu ea, căci a rămas singură de la o vîrstă prea tânără. A împărţit cu noi şi cea mai mică fărâmă de pâine, uneori rîmânea flămândă pentru a ne vedea pe noi împăcaţi. Sinceritatea şi bunătatea ei fără margini, îi dă puetri să reziste şi să mai uite de grijile cotidiene.
Uneori regret mult faptul că nu sunt lângă ea, ca să o susţin şi să o ajut. Dar cred că în sufletul ei mă iartă şi mă înţelege, pentru că şi eu voi fi mamă cândva.
Anume ei, îi sunt datoare cu un respect profund, îi mulţumesc că m-a adus pe lume. Iar împreună cu Dumnezeu, mi-a dăruit cel mai frumos cadou — viaţa.
Primul zîmbet, primul pas, primul cuvânt, copilăria cu misterul ei, sunt strâns legate de fiinţa cea mai divină-mama.
Este bună, dar în acelaşi timp şi dură, aspră când facem câte o trăsnaie. Are o anumită doză de cruzime, de aceea îi ştim de frică din cuvântul pe care îl rosteşte.
Este ca o carte de poveşti ce mi-a dezvăluit ce e bine şi ce rău, ce e frumos sau urât, ce lucruri sunt cinstite şi care nu sunt! Când îmi este alături mă simt mult mai bine, mă simt mai în siguranţă şi mai sigură. Numai ea face ca totul să-mi se pară uşor, are întotdeauna cea mai bună soluţie la problemele mele.
Ea este cea care m-a marcat în viaţă, cea care mi-a călăuzit paşii. Mama rămâne a fi pentru mine fiinţa căruia îi acord o mare importanţă.
Cu privirea ei caldă şi ocrotitoare, ne va urmări fiecare pas al nostru, pentru a fi mai sigură că orice greşeală pe care o vom face, vom reparau cândva.
Tot ceea ce avem şi ceea ce vom avea, viitorul, prezentul şi trecutul, îl datorăm mamei, celui mai bun prieten pe care îl avem alături în clipele grele.

16/12/2008 - Publicat de | social

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.