Şi iar sărăcia…

www.rombel.com

Oamenii percep în mod diferit sărăcia. Pentru unii, sărăcia înseamnă un ban pe care nu-l au pentru a achita căldura, de aceea suferă de frig. Alţii nu-şi pot permite să cumpere un bun vital sau a plăti studiile. Sărăcia, însă, înseamnă mai mult decât lipsa de bani pentru a cumpăra pâinea cea de toate zilele. Păturile socialmente vulnerabile nu numai că se alimentează prost şi sunt expuse mai mult bolilor, dar şi au acces limitat la educaţie, ocrotirea sănătăţii, au un statut social mai jos şi deseori nu iau parte la luarea deciziilor. Sărăcia însă înseamnă nivelul redus de venituri, consum şi ocupare a forţei de muncă, alimentaţie insuficientă, stare proastă a sănătăţii, acces limitat la educaţie, posibilitatea limitată de a influenţa propriul nivel de trai.Una dintre cauzele sărăciei este nedezvoltarea economică a ţării, alcoolismul, consumul de tutun şi alte droguri, prea mulţi copii, şcolarizare redusă. Iar efectele acestui fenomen sunt uneori dezastruoase ca de exemplu: se comit multe furturi, violenţă, migraţii, epidemii, boli ca SIDA, conflicte, analfabeţi, sinucideri, stres. În Republica Moldova sărăcia poate fi redusă doar în urma creşterii economice şi a extinderii egalităţii veniturilor populaţiei, deci a distribuirii lor egale. La această concluzie au ajuns sociologii din cadrul Institutului de Politici Publice a «Barometrului de Opinie Publică », Chişinău. Astfel, în perioada de 28 octombrie, a fost efectuat un sondaj cu tematică diversă, pe un eşantion de 1100 persoane din 76 localităţi. Una dintre problemele puse în discuţie a fost nivelul de viaţă şi calitatea vieţii. În acest context, menţionăm că majoritatea populaţiei contiunuă să fie îngrijorată de preţuri (72 % în creştere făţă de barometru precedent) şi sărăciei (54 %, în descreştere faţă în comparaţie cu barometrul anterior ) şi şomaj (34 %). După  cum ne-a explicat Viorel Cibotaru, director de programme din cadrul Institutului de Politici Publice, «îngrijorarea faţă de preţuri este mai pronunaţată în cazul persoanelor în etate (82%) şi a locuitorilor din mediul urban (76%). Iar majoritatea populaţiei (53%) susţine că viaţa este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar fiecare al cincilea locuitor al ţării o apreciază drept mai proastă». Una din cauzele sărăciei sunt salariile mizere. În ţara noastră salariul constituie doar a patra parte din venitul disponibil al familiilor sărace. Nivelul scăzut al pensiilor, îndemnizaţiilor sociale şi al compensaţiilor provoacă extinderea substanţială a sărăciei (59, 1%) îndeosebi în rândul gospodăriilor casnice, a căror sursă principală de venituri sunt transferurile sociale. Din cauza şomajului şi a muncii care nu este remunerată, mulţi tineri îşi văd viitorul prin ţările Europei. Astfel, Mariana, studentă anul III, ULIM, a declarat că:  «după absolvirea facultăţii, nu se gîndeşte măcar nici pe un minut să rămână să activeze aici. Realizez în ce situaţie sunt părinţii mei, muncesc la sapă, iar munca lor este răsplătită mai cu nimic. Atunci apre întrebare, cum să ne întreţină pe noi 3, căci suntem deja adulţi». Suntem o ţară mică, dar cu probleme enorm de mari, iar sărăcia este o problemă care este pusă în discuţie de multe ori de către conducerea ţării, însă fără rezulatate majore.